Femei care iubesc prea mult

Când a iubi înseamnă a suferi, înseamnă că iubim prea mult. Când aproape toate conversațiile noastre cu prietenii se învârt în jurul LUI – problemele lui, gândurile lui, sentimentele lui – și aproape toate propozițiile noastre încep cu “el…”, înseamnă că îl iubim prea mult.

Când nu ne plac valorile lui, comportamentul și caracterul lui, dar le suportăm, gândindu-ne că, dacă suntem îndeajuns de atrăgătoare și tandre, va dori să se schimbe de dragul nostru, înseamnă că îl iubim prea mult. Când relația cu el ne periclitează ființa emoțională, și poate chiar sănătatea și integritatea corporală, e deja clar că îl iubim prea mult. În pofida durerii și insatisfacției la care dă naștere, o iubire exagerată este atât de obișnuită pentru foarte multe femei, încât ajungem să credem că așa trebuie să decurgă o relație intimă. Majoritatea femeilor au iubit în felul acesta cel puțin o dată în viață, iar pentru multe altele o asemenea relație a fost ca un leit-motiv. Pentru unele din noi, partenerul de viață și relația cu el devin atât de obsedante, încât nici nu ne mai comportăm normal.

Ce înseamnă să iubești prea mult?
Haideți să aruncăm o privire la caracteristicile femeilor care iubesc prea mult.

1. Prin definiție, provii dintr-o familie dezechilibrată în care nevoile tale emoționale nu au fost satisfăcute.
2. Pentru că tu însăți ai primit prea puțină atenție, încerci să umpli acest gol cu un substitut, devenind femeia care oferă protecție, mai ales bărbaților care par să aibă nevoie de așa ceva.
3. Întrucât nu ai reușit să-ți transformi părinții (sau doar pe unul din ei) în personajele tandre, iubitoare, după care ai tânjit atât, reacționezi cu tot sufletul atunci când întâlnești acel tip arhicunoscut de bărbat indisponibil emoțional, pe care încerci – ca și în trecut – să-l schimbi prin iubirea pe care i-o arăți.
4. Terorizată de posibilitatea abandonului, faci orice să salvezi de la destrămare relația cu un bărbat.
5. Aproape nimic nu va fi prea dificil, nu va lua prea mult timp, nu va fi prea costisitor dacă îl „ajută” pe bărbatul cu care ai o relație.
6. Obișnuită cu lipsa dragostei într-o relație personală, ești dispusă să aștepți, să speri și să îți dai și mai mult silința să-i faci pe plac.
7. Ești dispusă să îți asumi mult mai mult de 50% din responsabilitate, vină și imputări în orice relație.
8. Respectul de sine este extrem de scăzut și în forul tău interior nu crezi că meriți să fii fericită. Crezi, mai degrabă, că trebuie să lupți pentru a obține dreptul la fericire.
9. Pentru că ai a avut parte de o copilărie lipsită de siguranță, simți nevoia disperată de a avea controlul asupra bărbaților și relațiilor tale amoroase. îți ascunzi acest efort de a controla oamenii și situațiile sub masca “ajutorului”.
10. În relațiile tale, trăiești mai curând în visul tău despre cum ar putea fi, decât în realitatea situației în care te afli.
11. Ești dependentă de bărbați și de suferința sufletească
12. Se poate să fii predispusă din punct de vedere emoțional și, de multe ori, biochimic, la dependența de droguri, alcool, și/sau anumite alimente, mai ales cele care conțin zahăr.
13. Prin atracția pe care o simți față de persoanele cu probleme care trebuie rezolvate, sau prin implicarea în situații de cele mai multe ori haotice, incerte și chinuitoare din punct de vedere emoțional, eviți, de fapt, să-ți îndrepți atenția spre responsabilitatea față de propria ta persoană.
14. S-ar putea să ai o înclinație spre stări depresive episodice, pe care încerci să le împiedici prin emoția pe care ți-o procură o relație instabilă.
15. Nu te simți atrasă de bărbați amabili, echilibrați, demni de încredere și interesați de persoana ta. Pe aceștia îi consideri „plicticoși”.