Cei 4 Călăreți ai Apocalipsei unei relații

 

Celebrul cercetător de căsătorie, John Gottman și colegii săi au identificat greșeli tipice în relațiile amoroase, analizând ani de zile cupluri de diferite vârste.

Oare care sunt greșelile tipice care ajută la destrămarea relațiilor?

1. Critică

Când criticăm partenerul nostru, pe el îl etichetăm, nu ceea ce spune sau face. De exemplu, dacă zicem: ”Ai promis că duci gunoiul, și nu l-ai dus, porc leneș ce ești!” Tragerea la răspundere este legitimă, însă nu modul în care o facem. În schimb, mesajul următor este o critică constructivă: ”Te rog, du gunoiul, cum ai promis!”

Secretul se află în formularea faptului ce ne deranjează în comportamentul partenerului nostru în loc de a-l eticheta cu caracteristici negative.

Constatare: Mașina nu are benzină. De ce nu ai alimentat-o?

Critică: Te-am rugat de o mie de ori, de ce uiți întotdeauna totul?

2. Defensă

Una dintre reacțiile cele mai comune. Dacă cineva aude: ”Ajută-mă cu copiii, îmi este foarte greu singur/ă!” și răspunsul este „E problema ta.” Sau ”Tu ești de vină, tu i-ai răsfățat.” Nu e de mirare dacă acestea sunt percepute ca atacuri. Iar atacul, la rândul lui, declanșează defensa din partener, care începe să se explice sau să se atace și el, aprofundând astfel conflictul.

Reacția corectă însă nu este defensa, ci se află în căutarea nemulțumirii din spatele criticilor, și în a spune: ”Chiar crezi asta? Spune-mi mai multe despre asta, să înțeleg mai bine!”

3. Dispreț

Acesta este cazul criticii agravate. Când unul dintre parteneri se comportă de parcă ar fi la un nivel moral/intelectual mai ridicat decât celălalt. Apoi face observații sarcastice, îl insultă, îi vorbește într-un mod denigrator și disprețuitor. Există nenumărate forme posibile de la rotirea ochilor până la imitare și supremație morală. ”Cred că felul în care te comporți spune multe despre tine.”

Asta nu conduce la nimic pozitiv.

4. Izolare

Construiește un zid în jurul său, nu comunică, așteaptă ca furtuna să treacă de la sine. Nu rezolvă nimic, pentru că nu răspunde la încercările partenerului, și nu se știe ce simte el/ea, la ce se gândește. Totuși, dintr-un punct de vedere e bună izolarea: nu se atacă, ci așteaptă să se liniștească. Conform studiilor, aceasta este o strategie viabilă în cazul în care partenerul poate reveni în timp scurt în situația respectivă și continuă comunicarea. Însă, dacă acest lucru nu se întâmplă, partenerii se distanțează și mai tare unul de celălalt.

 

Nu sunt de mirare zisele vechilor înțelepți: nu te duce niciodată la culcare supărat!